Despre bani și nu numai: 3+1 beneficii ale spațiilor verzi în proiectele industriale

E una dintre temele care ne animă cel mai tare în discuțiile noastre de zi cu zi: ce facem cu verdele? Cum îl aducem mai aproape de noi, cum protejăm natura și cum o integrăm în viața noastră de zi cu zi? Nu doar în timpul liber – care e tot mai puțin – ci și în viața noastră profesională. 

Poate ați observat că tot mai mulți tineri (și nu doar ei) aleg să se mute la țară, în orașe mici sau să-și construiască o casă la periferia orașului. Pe măsură ce orașele se dezvoltă din ce în ce mai mult, aglomerația și betoanele încep să pună o presiune pe noi și ne dorim tot mai tare liniște, natură, verde. 

E o tendință naturală și normală, mai ales că acum, în vremurile pe care le trăim, avem tot mai puține contexte de stat în natură și tot mai multe ore le petrecem în clădiri sau în mașini. Spre deosebire de bunicii noștri, noi nu mai stăm la câmp 6-8 ore, ci stăm în trafic vreo 2-3 ore pe zi, apoi într-un birou alte 8-9 ore, refacem slalomul printre mașini spre casă, iar acasă înseamnă pentru cei mai mulți dintre noi o locuință într-un bloc de 4 sau 8 etaje.

Numai că munca la birou nu trebuie automat să fie opusă vieții în natură, iar proiectele industriale aduc, în ultima vreme, tot mai multe astfel de contexte în care natura vine aproape de angajați. Pentru binele, confortul, sănătatea și eficiența tuturor. În plus, asta se traduce și în costuri reduse pentru proprietarii acestor spații și în beneficii măsurabile.

Despre acest subiect am vorbit la finalul lunii martie la cea mai recentă ediție a conferinței SHARE Experts’ Meeting: Industrial, Logistics & Retail Architecture, dedicată specialiștilor în proiectarea spațiilor industriale. M-am bucurat să văd că specialiștii prezenți sunt extrem de deschiși unor astfel de abordări.

Au trecut mai bine de 10 ani de la primul proiect major de înverzire la o fabrică din Timișoara. De atunci și până azi am abordat în mod integrat spațiile verzi, cu rol practic și estetic. Cifrele sunt extrem de importante pentru noi.

Cum măsurăm și cum raportăm eficiența spațiilor verzi din proiectele industriale

  • Măsurăm cantitatea de resturi vegetale colectate ca să evaluăm eficiența procesului de întreținere a spațiilor verzi
  • Comparăm cantitatea de apă potabilă folosită și pentru a evalua economiile
  • Estimăm cantitatea de CO2 captată de spațiile verzi folosind modele care arată care e impactul asupra mediului
  • Monitorizăm temperatura și calitatea aerului în jurul spațiilor verzi, iar astfel vedem care e impactul asupra microclimatului
  • Inventariem speciile de plante și animale găsite în spațiile verzi ca să observăm care e impactul asupra biodiversității locale.

Toate sună frumos, dar de ce ar alege managerul, CEO-ul sau proprietarul unei companii să investească (și) în spații verzi? Nu are destule pe cap? E poate, cel mai mare semn de întrebare care se ridică, atunci când vorbim despre proiecte verzi industriale.

Despre beneficii: de ce să aduci natura în proiectul tău industrial

E destul de simplu. Proiectele verzi reduc semnificativ din costurile operaționale, oferă funcționare predictibilă pe termen lung, îmbunătățesc mediul de lucru și reduc amprenta de carbon. 

În fiecare proiect în care ne implicăm măsurăm eficiența, beneficiile aduse și îi pregătim pe cei care se vor ocupa de respectivul spațiu pentru ca el să fie bine întreținut pe termen lung. Mai exact, îi oferim beneficiarului informații clare legate de ce nevoi are acel spațiu în următorii 10 ani. Ce soluții optime se pot aplica și cum se poate face mentenanța astfel încât să obțină maximum de beneficiu cu minimum de costuri și de efort.

Credem că educația în acest domeniu e esențială, iar încet-încet se fac pași în acest sens. Totuși, mai e mult de lucru, iar noi suntem aici, pe baricade pentru că suntem de părere că the future is green.Dacă cauți soluții de înverzire pentru fațade, terase, acoperișuri, plante de interior, parcuri sau alte tipuri de spații verzi, trimite-ne un mesaj pe adresa de email office@simacek.ro, iar noi venim cu un plan și cu soluții potrivite pentru nevoile tale.


Noémi Karácsonyi: Verde și verde

Astăzi, când ne gândim la “verde urban”, ne imaginăm un gazon uniform, catifelat și verde. Acesta este, și nu este natural în același timp. Este natural în sensul că da, vorbim despre iarbă verde, vie. Dar nu este natural, deoarece acest tip de gazon este un spațiu amenajat – care nu s-ar forma de la sine în natură. 

Orașele noastre au un viitor verde. Dar puțin diferit de cum ne gândim la el acum. 

Aș dori să propun un punct de vedere prin care putem privi “verdele” viu dintr-o perspectivă nouă.

Diferența între verde și verde

Spațiile verzi sunt esențiale în planificarea urbană pentru creșterea bunăstării emoționale, a calității aerului și al aspectului orașelor. Totuși, aceste spații sunt dominate prea des de o monocultură de gazon, ignorând spectrul divers de floră și faună care ar putea îmbogăți mediul nostru într-un mod mult mai semnificativ. Vreau să vă împărtășesc câteva motive pentru care biodiversitatea este modalitatea cea mai potrivită de amenajare a spațiilor verzi urbane. Cred cu tărie că biodiversitatea ar trebui să fie un aspect fundamental al îmbunătățirii acestor spații.

Urban greening

În primul rând, un ecosistem cu vegetația variată este unul rezistent. Comunitățile bogate în specii diverse sunt mai bine echipate pentru a rezista schimbărilor climatice extreme, cum ar fi canicula, ploile torențiale sau seceta. Încorporând o multitudine de specii adecvate în spațiile verzi, creștem capacitatea de adaptare a ecosistemului la schimbările climatice. De exemplu, arborii și arbuștii, pe lângă faptul că oferă umbră, reduc efectul de insulă de căldură, iar în același timp, rădăcinile plantelor îmbunătățesc structura solului, sporind capacitatea acestuia de a absorbi și de a stoca apa în timpul episoadelor de ploi abundente.

De asemenea, de-a lungul anilor, spațiile verzi cu o vegetație variată au demonstrat că pot să ofere beneficii considerabile ale ecosistemului. Aceste beneficii includ îmbunătățirea calității aerului și a apei, gestionarea apelor pluviale, protejarea fertilității solului și captarea emisiilor de carbon. Un ecosistem cu vegetație diversă alcătuită din arbori, arbuști și vegetație floricolă acționează mult mai eficient la filtrarea poluanților.

Alături de aceste beneficii, zonele urbane cu pajiști florale, un concept care presupune însămânțarea unei varietăți de 20-30 de specii de flori și iarbă, oferă un spectacol vizual captivant. Imaginați-vă un strat de bază de iarbă care se îmbogățește cu înălțimea și culoarea florilor care înfloresc în valuri, oferind un peisaj diferit în fiecare sezon. 

Albastru este noul verde

Având în vedere criza mondială a apei și necesitatea de a conserva această resursă vitală, adoptarea unei soluții verzi care necesită mai puțină apă, este un răspuns proactiv și responsabil în gestionarea eficientă a resurselor naturale.

Pajiștile biodiverse au nevoie de mult mai puțină apă comparativ cu un gazon tradițional. Desigur, tot necesită irigație. Însă, întreținerea este  mai economică, fiind nevoie de doar 1-2 tunderi pe an. Cheia succesului acestor spații verzi este să lăsăm plantele să crească, să înflorească și, astfel, să-și disperseze semințele, creând un habitat mai atractiv pentru o multitudine de insecte, albine și alte polenizatoare.

Ingredientul secret

Secret? Nu există niciun secret. Pur și simplu includem și semințe de flori  în amestecul de semințe pentru iarbă. Astfel, semănăm între 20 și 30 de specii diferite. Acest spațiu este mult mai apropiat de natură decât un gazon, deși cei care se plimbă pe aici trebuie să fie conștienți într-un fel că acesta nu este o suprafață complet controlată, deci nu vorbim despre un teren perfect amenajat. Se poate vedea și în ce anotimp ne aflăm. Primăvara vedem doar frunze mici, mai târziu înfloresc florile, iar toamna acestea se usucă, și nu oferă imaginea estetică obișnuită al unui gazon la care ne așteptăm. Cu toate acestea, oferă o imagine mai apropiată de natură. Un verde autentic.

Este de o importanță crucială să permitem plantelor să atingă înălțimi mai mari și să înflorească în mod natural, deoarece acest proces le permite să-și dezvolte semințele și să fie dispersate în mediu. Pentru faună se oferă astfel un habitat mai variat decât pe o suprafață acoperită cu gazon, unde apărem săptămânal cu mașinile de tuns. Gândiți-vă și la faptul că este nevoie de mai puțină forță de muncă pentru întreținere, și nici nu trebuie să ne ocupăm atât de des de transportul resturilor vegetale.

Greu de crezut?

Hai să vedem câteva exemple din orașele din Europa unde biodiversitatea este o soluție sustenabilă pentru zonele urbane.

  • Proiectul Berlin Urban Wildlife – Germania

Berlin a devenit un pionier în domeniul protecției biodiversității urbane și a început cercetări sistematice privind comunitățile de plante sălbatice urbane. Acesta a fost primul oraș din Germania, precum și din Europa, care a considerat că fauna și flora existente în interiorul granițelor orașului său reprezintă un avantaj al resurselor sale naturale. Proiectul Berlin Urban Wildlife este un exemplu de referință, în care rezidenții participă la colectarea de date despre fauna urbană, cum ar fi liliecii, păsările și insectele, promovând astfel implicarea comunității. Împreună cu Strategia de Biodiversitate a Berlinului, care include crearea de coridoare verzi, orașul își propune să ofere habitate pentru diverse specii și să consolideze atribuțiile ecosistemului.

  • Parisculteurs – Franța

Franța a adus inovare în abordarea lor față de biodiversitatea urbană, în special prin proiectele Parisculteurs și Jardins sur les Toits din Paris care integrează spațiile verzi în viața urbană. Aceste inițiative au ca scop ecologizarea acoperișurilor, pereților și altor spații urbane neutilizate cu plante, încurajând parteneriatele între mediul public și cel privat. Spațiile verzi astfel create oferă un habitat pentru fauna sălbatică și polenizatori, reduc efectul de insulă de căldură urbană și îmbunătățesc calitatea aerului.

  • Planul de Acțiune pentru Biodiversitate al Rotterdamului – Olanda

Olanda este renumită pentru atenția acordată integrării biodiversității în planificarea și dezvoltarea urbană, iar unul dintre cele mai bune exemple este cel al orașului Rotterdam. Planul de Acțiune pentru Biodiversitate al Rotterdamului stabilește o strategie pentru creșterea numărului de spații verzi din oraș și pentru conectarea acestora prin coridoare de biodiversitate. Această inițiativă folosește plante native și își propune să atragă fauna autohtonă, concentrându-se pe planificarea urbană integrată. Planul include și participarea cetățenilor, invitând rezidenții să contribuie la crearea și întreținerea acestor spații verzi.

  • Proiectul Polenizatori Urbani din Bristol – Marea Britanie

În Marea Britanie, cercetarea și monitorizarea sunt componente esențiale ale proiectelor de biodiversitate. Proiectul Polenizatori Urbani din Bristol are ca scop studiul și conservarea polenizatorilor în mediile urbane. Acest proiect, finanțat prin granturi științifice, monitorizează sănătatea și activitatea speciilor de polenizatori, cum ar fi albinele și fluturii, în diferite habitate urbane. Datele colectate ajută la crearea de strategii pentru plantarea unei flore mai prietenoase pentru polenizatori în grădinile și parcurile publice. Grădinile urbane pot avea un impact major asupra existenței și sănătății polenizatorilor.

  • Strategia privind acoperișurile verzi din Copenhaga – Danemarca

Cunoscut drept unul dintre cele mai verzi orașe din lume, Copenhaga pune accentul pe durabilitate și biodiversitate, atât prin politicile sale de mediu, cât și prin modul de viață al locuitorilor săi. Orașul are ca obiectiv atingerea neutralității emisiilor de carbon în oraș până în 2025, fiind primul oraș din lume care ar face asta. Una dintre cele mai importante strategii pentru atingerea acestui obiectiv este de a face amplasarea acoperișurilor verzi o cerință pentru orice construcție nouă cu o înclinație a acoperișului mai mică de 30 de grade.

Fiecare dintre aceste exemple evidențiază modul în care orașele europene abordează în mod inovator provocările urbanizării și schimbările climatice, promovând biodiversitatea urbană. Aceste inițiative demonstrează, de asemenea, importanța implicării diferitelor părți interesate, de la factorii de decizie politică la cetățeni, pentru a asigura planificarea și gestionarea eficientă a spațiilor verzi urbane.

Un maraton, nu un sprint

Înverzirea urbană este un maraton, nu un sprint. Un clișeu? Desigur. Dar există un lucru important despre clișee: de cele mai multe ori, ele sunt adevărate.

Pe măsură ce continuăm să modelăm peisajele urbane, este crucial să prioritizăm biodiversitatea. Această abordare nu numai că va face orașele noastre mai rezistente și durabile, dar va oferi, de asemenea, o calitate mai ridicată a vieții pentru populația urbană, promovând o relație mai sănătoasă între oameni și natură.


Gestionarea Durabilă a Apelor Pluviale: Rolul Acoperișurilor Verzi în Contextul Urbanizării și Schimbărilor Climatice

Într-un context global marcat de urbanizarea accelerată și schimbările climatice, fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente, afectând comunitățile urbane în mod direct. Într-un cartier obișnuit al unui oraș din România, un episod de ploi torențiale are un impact major, evidențiind vulnerabilitatea infrastructurii urbane la schimbările climatice.

Având în vedere criza mondială a apei și necesitatea de a conserva această resursă vitală, viitorul sustenabil este adoptarea unei soluții verzi care necesită mai puțină apă, un răspuns proactiv și responsabil în gestionarea eficientă a resurselor naturale. Orașele noastre au un viitor verde. Dar puțin diferit de cum ne gândim la el acum.

În continuare, explorăm o metodă inovatoare și sustenabilă pentru această provocare crescută: amenajarea acoperișurilor verzi. Această abordare nu doar că oferă soluții practice pentru gestionarea eficientă a apelor pluviale, dar și contribuie la conturarea unui cadru urban durabil și rezilient la schimbările climatice.

Acoperișurile Verzi și Rolul Lor

Acoperișul verde nu este doar o suprafață acoperită cu plante; este o soluție stratificată care include straturi de hidroizolare, retentie și drenaj al surplusului de apă, precum și substrat adecvat pentru creșterea și susținerea plantelor. Aceste amenajări nu numai că aduc beneficii evidente în ceea ce privește izolarea termincă a clădirilor, îmbunătățirea calității aerului și crearea unui habitat ideal pentru biodiversitate, dar și integrează spațiile verzi în mediul urban, contribuind la reconectarea oamenilor cu natura.

Acoperișurile Albastre și Eficiența Retenției de Apă

Un concept intrigant în gestionarea apelor pluviale este cel al acoperișurilor albastre. Acestea, pe lângă avantajele menționate anterior, sunt capabile să rețină impresionanta cantitate de 230 de litri de apă pe metru pătrat. Acestă inovație reprezintă o soluție eficientă pentru situațiile în care precipitațiile intense pot duce la inundații și la degradarea calității apei.

Ce Înseamnă “Verde” pentru Tine?

Culorile lumii sunt diverse, iar verdele aduce cu el o paletă bogată de semnificații. Este o oportunitate de a explora percepțiile noastre asupra acestei culori vibrante.


Înverzire Urbană: Dialoguri Din Viitor La Conferința România Construiește

În cursul săptămânii trecute, am avut onoarea de a participa la cea de-a treia ediție a Conferinței „România Construiește”, un eveniment ce reunește actori importanți ai industriei construcțiilor pentru a discuta provocările și oportunitățile actuale din domeniu. 

CEO-ul Simacek, Noémi Karácsonyi, a abordat punctul nostru de vedere asupra unor tematici vitale, oferind o perspectivă aprofundată asupra direcțiilor pe care le anticipăm pentru evoluția industriei.

În cadrul prezentării sale, Noémi Karácsonyi a punctat tendința accelerată de urbanizare care a remodelat societatea în ultimele două secole. În 1800, doar 10% din populația globală era stabilită în zone urbane. În 2022, acest procent a ajuns la 60% și se estimează că va atinge 68% până în 2050. Prin urmare, se preconizează că numărul de locuitori din mediul urban va atinge impresionanta cifră de 6,7 miliarde.

Bazându-ne pe datele statistice, putem să transpunem necesitățile și preferințele rezidenților urbani în soluții bazate pe natură. Un exemplu reprezentativ este propunerea adusă de către Nature Based Solutions, care sugerează împădurirea urbană prin metode specifice: garantarea vizibilității a cel puțin trei arbori din fiecare locuință, acoperirea a 30% din fiecare sector urban cu vegetație și asigurarea accesului la cel puțin un parc public sau spațiu verde pe o rază de maximum 300 de metri.

Totuși, punerea în aplicare a acestor strategii presupune o colaborare activă între diverse entități, incluzând administrația locală, investitorii, comunitatea locală, specialiștii în domeniu și instituțiile de învățământ. În acest proces, momentul și metoda de introducere a conceptului de "verde" în discuție poate avea un impact major. Ideal, acesta ar trebui să fie integrat încă din etapele incipiente ale oricărui proiect pentru a asigura sustenabilitea și funcționalitatea spațiilor verzi.

CEO-ul Simacek România a concluzionat: "Avem 6,7 miliarde de oameni în orașele viitorului. Este responsabilitatea noastră colectivă să ne asigurăm că aceste orașe sunt locuri unde oamenii se pot conecta cu natura, chiar și în mijlocul urbanizării rapide. Înverzirea nu este doar o tendință, ci o necesitate pentru îmbunătățirea calității vieții cotidiene."

La Simacek, ne angajăm să susținem această perspectivă, oferind soluții de înverzire urbană și administrare a facilităților care îmbină durabilitatea cu avansarea tehnologică. Ne mândrim cu devotamentul nostru pentru crearea și menținerea parteneriatelor pe termen lung, precum și cu garanția de 5 ani pentru serviciile noastre. Susținem cu tărie că metropolele viitorului trebuie să fie spații în care natura și tehnologia coexistă într-o simbioză armonioasă, iar eforturile noastre sunt îndreptate către realizarea acestei viziuni.

Discuțiile din cadrul conferinței "România Construiește" au subliniat importanța colaborării și comunicării între toți actorii implicați în procesul de înverzire urbană. Suntem recunoscători pentru toți cei care ne-au împărtășit părerile și experiențele lor și suntem nerăbdători să folosim aceste cunoștințe pentru a îmbunătăți și a inova prin tot ceea ce facem.

Vă invităm să rămâneți la curent cu activitatea noastră și să luați parte la dialogul privind un viitor mai ecologic și mai sustenabil. Suntem recunoscători pentru sprijinul constant pe care ni l-ați oferit și ne declarăm pregătiți să colaborăm în vederea transformării orașelor noastre în medii mai verzi pentru beneficiul tuturor.

Aceste teme vor fi abordate de către CEO-ul Simacek și la ediția din Craiova al Conferinței „România Construiește”. Pentru detalii despre acest eveniment și pentru înscriere puteți accesa link-ul.
https://romaniaconstruieste.ro/eveniment/craiova-2023-conferinta-regionala-romania-construieste/


SHARE Architects

Fațade Sustenabile: Design și Tehnologii privind Reziliența și Securitatea Umană
Știai că studiile preconizează că până în anul 2050, 61% din populația lumii va trăi în zone urbane? Sau că cercetătorii în domeniu au descoperit faptul că depresia și astmul sunt reduse cu 25-30%, atunci când în spațiul urban locuit există mai multe spații verzi?

Dacă ne gândim la parcursul omului de-a lungul marilor perioade de timp, vom observa faptul că evoluția lui a avut ca punct originar proximitatea naturii și locuirea în zonele rurale, urmate de migrarea înspre zonele urbane. Rezoluția Parlamentului European din 17 septembrie 2020, referitoare la Anul european al orașelor mai verzi 2022 stipulează faptul că „orașele verzi sunt mai importante ca oricând pentru a face față provocărilor majore cu care se confruntă planeta noastră și că ele au un potențial tot mai mare ca puncte de convergență esențiale pentru punerea în aplicare a agendelor globale.”

O inițiativă în acest sens este Forumul Internațional de Arhitectură și Ingineria Construcțiilor, SHARE Bucharest 2022, care se va desfășura pe data de pe 31 octombrie și 1 noiembrie. Se vor reuni la București lideri ai arhitecturii din țară și străinătate, dar și profesioniști în domenii conexe, evenimentul fiind o oportunitate de întâlnire a celor mai reprezentativi jucători din domeniul arhitecturii și construcțiilor.

Este un eveniment care va pune sub lumina reflectoarelor schimbările care se produc la nivel climatic și efectele încălzirii globale, precum și proiectele inițiate, pentru a face o diferență, când vine vorba de traiul în mediile urbane. Programul SHARE Bucharest 2022 cuprinde numeroase subiecte de interes, în concordanță cu preocupările actuale ale societății, de a crea spații urbane și clădiri capabile să facă față provocărilor climatice, subiecte care vor fi expuse într-un format dinamic, de către speakeri din România, Austria, Anglia, Albania, Bulgaria, Italia, Iran, Macedonia de Nord, Polonia, Serbia, Spania, Turcia, Grecia și Luxemburg. Se vor prezenta mari proiecte de dezvoltare urbană din țară, precum și obiectivele de investiții ale dezvoltatorilor pentru perioada următoare, în prim-plan fiind temele „Fațade sustenabile: Design și tehnologie”, „Fațadele și impactul asupra spațiului public”și„Mari proiecte de dezvoltare urbană din România și la nivel internațional”. Evenimentul va avea loc la Radisson Blu Hotel București.

Bilete se găsesc AICI

Într-un timp scurt, variațiile de temperatură sunt foarte mari, astfel că mediul urban devine vulnerabil, în ceea ce privește toleranța la căldura. În România, temperatura medie anuală din ultimii 40 ani a crescut cu 2C, iar meteorologii nu prevăd un viitor fericit, din acest punct de vedere. Condițiile meteorologice tind către două anotimpuri, iarna și vara, cu creșteri sau scăderi bruște de temperatură între ele. Pentru găsirea de soluții eficiente, forumul SHARE va crea mediul profesionist, inspirator și educațional, care reunește arhitecți, ingineri de structuri, ingineri de fațade, ingineri de instalații, experți în securitate la incendiu, antreprenori, dezvoltatori imobiliari, dezvoltatori urbani, furnizori de materiale și tehnologii pentru construcții, cât și reprezentanți ai administrației centrale și locale.

Urbanizarea excesivă și aglomerarea orașelor au condus la apariția insulei de căldură urbană sau Urban Heat Island (UHI),în interiorul orașelor, ca rezultat al principalelor fenomene regăsite în forma și orientarea construcțiilor, precum și al emanării, pe timp de noapte, a căldurii înmagazinate în timpul zilei; într-un limbaj informal, bunicii noștri de la sate ar spune că „la oraș e întotdeauna mai cald decât la sat”.

Compania SIMACEK, reprezentată de Noémi Karácsonyi, va fi prezentă, de asemenea, în cadrul conferinței. Aceasta va susține, în prima zi de program, o prezentare în panelul despre „Fațade Sustenabile: Design și Tehnologii privind Reziliența și Securitatea Umană”. 

Planurile urbanistice realizate urmând modelul clasic, adică cele în care spațiul verde ia forma parcurilor, grădinilor publice sau altor zone de recreere cu vegetație, devin, pe zi ce trece, tot mai greu de realizat, din cauza lipsei zonelor neconstruite. În aceste condiții, specialiștii în domeniu au venit cu idei și planuri inovative, care au plecat de la premisa încorporării clădirilor în ecosisteme urbane, prin amenajarea acoperișurilor verzi și/sau a fațadelor verzi. 

Fațadele verzi sunt importante nu doar din punct de vedere estetic, ci și din punct de vedere al sănătății psihice a locuitorilor, dar și al sănătății clădirilor. Fațadele verzi se bazează pe utilizarea vegetației, care este plantată în pământ sau în containere speciale, susținute de o structură metalică adecvată dimensiunii și tipologiei proiectului. În România, nivelul de interes pentru integrarea fațadelor verzi în planurile de arhitectură a crescut în ultimii ani, însă, la nivel practic, lucrurile sunt la un nivel incipient. Cercetătorul Marc Ottelle spune într-un studiu din 2011 despre fațadele verzi, că utilizarea lor are un impact esențial asupra performanței termice a clădirilor, cu efect asupra mediului urban, atât vara, cât și iarna. Plantele funcționează ca filtre solare și previn absorbția radiațiilor de căldură din materialele de construcție. Vegetația verticală poate scădea temperatura de pe fațada clădirii, ceea ce este foarte important în timpul verii, în climatele mai calde. În climatele mai reci, speciile veșnic verzi creează un strat exterior de izolație și contribuie la economisirea energiei. 

Această situație a fost abordată și de către filosofii contemporani. De exemplu, filosoful francez, Bruno Latour, descrie în cartea sa, We Have Never Been Modern, relația omului cu natura. El spune că noi, oamenii „moderni”, ne-am plasat undeva în afara naturii. Trasăm o linie delimitatoare între noi și natură. Dacă noi suntem în casă, natura e afară, departe. Zicem că ieșim din „noi”, din zgomotul societății și urbei, în natură – ca să ne relaxăm, să evadăm, să creștem plante și animale. Latour e de părere că nu ar trebui să credem că ieșim de undeva ca să intrăm în natură, ci să fim conștienți că mereu suntem acolo. Să ne percepem pe aceeași treaptă cu elementele naturale, cu animalele, cu plantele – în sensul că nu numai noi le transformăm pe ele, ci și ele pe noi. 

Având toate aceste cercetări și studii la dispoziție, SIMACEK și-a dezvoltat modelul de business, astfel încât să fie aliniat cu misiunea și viziunea cu care am plecat la drum: creșterea nivelului calității vieții, în special în zonele urbane. Un pilon vital pentru a atinge această misiune este focusul pe biodiversitatea urbană și dezvoltarea durabilă a spațiilor verzi, din care rezultă, implicit, o serie de beneficii (îmbunătățirea calității aerului, reglarea umidității aerului, legarea prafului fin, reducerea efectelor negative ale insulelor de căldură urbană, asigurarea mediului de viață pentru floră și faună etc). Astfel, două dintre soluțiile noastre strategice sunt acoperișurile, respectiv fațadele verzi. Ambele soluții pot veni fie în completarea facilităților existente, fie, integrat, încă din faza de proiectare, dezvoltare imobiliară.

Mai multe insight-uri și informații despre fațadele verzi și cum pot ele să fie de un real ajutor, dacă sunt integrate corect în zonele urbane, va oferi Noémi Karácsonyi, în cadrul conferinței RIFF. Noémi este, la bază, peisagist și CEO-ul SIMACEK din ultimii 8 ani. Rolul de lider al lui Noémi a adăugat o experiență și mai relevantă celor peste 12 ani de reorganizare, dezvoltare de strategie și management al performanței companiei. Scopul ei este de a lucra la dezvoltarea și construirea de spații urbane locuibile care respiră, contribuind astfel la o calitate mai bună a vieții pentru locuitorii orașului. Ea și-a dedicat încrederea, timpul și expertiza pentru crearea de infrastructuri verzi și biodiversitate urbană, acoperișuri și fațade sustenabile.

O poți asculta pe Noémi, în 31 octombrie 2022, de la ora 12:00 

Biletele se pot achiziționa de AICI